Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Din două trupuri ...
Doar cu iubirea vieții mele
Mă simt puternic, mai bărbat
Purtat ca-ntr-un vârtej de iele,
Spre trupul ei candid mânat.
O iau în brațele-mi vânjoase
Și o sărut pana la extaz.
Ea, mirosind a chiparoase,
Mi-ntoarce celălalt obraz.
O înrobesc cum doar liana
Îmbrățișează un copac.
Cu mângâieri îi vindec rana,
În scrum cuvintele-mi prefac.
Eu o sărut, ea mă sărută;
O las încet pe al meu pat.
Pe buza ei cărnoasă, mută,
Arome sorb, de neuitat.
Cu degetele fremătânde
Ridic al rochiei sale fald,
Pe când privirile-mi flămânde
Se scaldă-n ochi-i de smarald.
Pe pielea ei de crin, virgină,
Îmi plimb agale brațul stâng.
Numai o geană de lumină
Mă face să nu par nătâng.
Mă dăruiesc, se dăruiește,
Ca într-o plasă suntem prinși,
Simțim cum timpul se oprește
Uitând de noi, parc-am fi ninși.
Ne contopim ca două torțe
Împreunate în mănunchi.
Sleiți de ultimele forțe,
Din două trupuri facem trunchi.
poezie
de
Mihaela Banu
din
Ne învârtim în cercul vieții
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice