Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
CREDINȚĂ
Împărțeam odaia-n două, citeam rugăciunea-n Carte,
În cădelnițele vremii ardeai visele deșarte
Ascundeam amărăciunea, îndulcindu-mă cu tine,
Pierdeai nopțile-n infern doar o zi să fii cu mine.
Alergam cu doru-n brațe, eram veșnic supărați,
Răscolind o vară-ntreagă fluturii neastâmpărați
Sprijinit pe coapsa mea legănați într-un hamac,
Adormeai cu mine-n brațe și felinarul din cerdac.
Nu eram femeia sfântă, avem suflet de nomadă,
Fluturi avortați în pântec îi lăsam pe lut ofrandă.
Ți-am fost înger fără aripi, izgonit din al tău Rai,
Deșteptai duhul din lampă în grădina din Serai
Eram doar o visătoare, gându-mi era judecat,
Că-ncingeam trupuri flămânde, neatinsă de păcat,
N-a fost dat, să fiu dresoare, să-mblânzesc în cușcă lei
Mi-am ascuns iubirea-n taina mâzgălită din condei.
N-a fost ceas și n-a fost seară să aștept acel miracol,
Nici tu nu erai profet să mă vezi într-un Oracol,
Plin de pofte și extaz cum ți-am devenit povară?
Știam gustul de pelin, înduram furtuni de vară.
Ai rupt lanțul de iubire și cu el m-ai îngrădit,
Frământând în palme visuri, din dureri m-ai plămădit
M-au interogat toți sfinții și cerșeam iertarea noastră,
Lângă lumânarea mică, așteptând să-mi bați-n poartă.
poezie
de
Mariana Petrache
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice