Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
În pământ mi-aș face casă...
Bătrânețile m-apasă,
Ca un bolovan pe piept,
În pământ mi-aș face casă,
Dar nu-i vrerea Celui Drept.
Viața asta mi-e urâtă,
Nu mai am pe nimenea,
Singură și amărâtă,
Cine apa să mi-o dea?
Feciorul și-a luat nevastă,
S-a luat după fusta ei,
Ambii mă numesc năpastă,
Eu le zic tot "puii mei..."
Când i-aveam pe lângă mine,
Îi hrăneam din mâna mea,
După ce n-am mai fost bine,
Unul, altul mă lovea...
Ba cu fapta, ba cu vorba,
Ba cu privirile-sloi,
"Hai, babo, mănâncă ciorba,
Sau joci teatru cu noi?
Doamne, ce urât miroase!
Duhnești, mamaie, duhnești,
Ți-a întrat moartea în oase,
Cu-un picior în groapă ești!"
Ei râdeau de-al meu necaz,
Eu plângeam de supărare,
Iar cuta de pe obraz,
Parcă se-adâncea mai tare.
" - Puiul mamii, drag copil,
Suferința mea de mamă...
-Taci! Că te duc la azil...
Nu mai face-atâta dramă!
Vrei să mă cert cu nevasta?
- Cine ți-a dat viață? Ea?
- Hai că este bună asta...
N-am timp de durerea ta!"
Dup-o săptămâna, două,
Vin la mine, amândoi...
" - Ți-am găsit o casă nouă,
Cât mai departe de noi!
- Unde mă duceți? Am casă,
Și aici eu vreau să mor...
- Haide, nu fi mofturoasă,
Cu tine nu e ușor!
Peste tot, (nu simți?) miroase,
A bătrân stătut, bolnav...
- Doamne Iisuse - Hristoase,
Ce ți-am făcut așa grav?
Fiule, vreau să-ți vorbesc,
De ce mă alungi întruna?
Neveste se mai găsesc,
Însă "mama" e doar una... "
Într-o cameră de-azil,
Bătrânețile m-apasă,
Crunt e dorul de copil,
În pământ mi-aș face casă...
poezie
de
Andreea Văduva
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice