Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Geme Pământul...
Geme Pământul din nepăsarea,
Ce urcă în vogă, fudulă, trădarea.
Se umple visul cu urlet câinesc,
Din trupu-i bolnav de chin ostășesc.
Gem omoplații sub răni de-arătură,
Ura îi umple plămânii cu zgură,
Cratere-i sapă pe trup suferința,
Mâini de-ntuneric îi surpă credința.
Culoarea, gătită de Paștele florii,
Luptă cu plumbul, ce-l macină norii,
Mierea-n cireșele coapte se plânge,
Învinsă de-otrava, hulpavă de sânge.
Zarea, tivindu-i albastru văratic,
Acoperă trupu-i cu norul zănatic,
Zdrențe de soare îi mușcă din tina,
Ce-n sufletul verde orbește lumina...
Fără rezerve ne-acceptă lacrima cerii,
Cu nepăsarea-i lungim clipa durerii...
Potopul din noi, amână, grea, vindecarea,
Pământul își geme, cronic bolnavă, răbdarea...
poezie
de
Maria Botnaru
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice