Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Când iubirea mă acuză
[Underground]
N-auzi freamătul din frunze
Care-ți spun că îmi ești far?
Deși mă ascund în scuze
Doar să știu de ai habar
Că-n alai de lăcrimioare
Peste albul zorilor
Îți soptesc cu-nfiorare
Două vorbe... Te ador!..
Nu simți cum își țese pânza
Un păianjen pe amor?
Sau cum geme-n valuri briza
Când tăcerile mă dor?
Și mă-ntreabă trandafirii:
Unde-i cel ce-ți este drag?
Iar eu împotriva firii,
Îi mint că m-așteaptă-n prag.
Ei se uită cu mirare
Și-n petale se desfac
Scuturându-se de floare
Ca să-i ud și să-i împac.
Deși-n nori de nedreptate
M-ai acoperit si crezi
Că numai tu ai dreptate
Și nu vrei nicicum să vezi
Că-n zăpada îndoielii
Numai tu m-ai aruncat,
Când cuvintele spoielii
Le rosteai înfierbântat.
Dar tot eu îți caut scuză
Când îmi amintesc de far,
Și iubirea mă acuză
C-am pierdut, al clipei dar.
poezie
de
Dorina Omota
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice