Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Eternul nopților
La fereastră, vin buluc, visele din lumi sihastre,
Biciuind cu nostalgie, toate gândurile noastre
Și-n arpegii lăcrimoase, fulgerul lovește fulger,
Lângă tâmplele iubirii, picuri de-așteptare-mi sânger.
Timpul, parcă-ncremenește suspendat de nori și vânt,
Printre stropii pribegiei și eu vis și ploaie sunt
Ce-o să-ți bată în ferestre, lăcrimare repezită
Din adâncuri, fiara clipei, din blestem va fi trezită.
Și voi picura etern, peste lume, nopți și gând,
Tu, așteaptă-mă-n odaie, de iubire fremătând
Pe-așternuturi de mătase, dorul meu să odihnească
Niciun murmur, nicio șoaptă, de trecut să amintească.
La fereastră, vin vrăjite, iele, zâne, ursitori,
Și petrec în dans nebun, până când se pierd-n zori
Mie-mi pare că-s aievea și mă las în lumea lor
Pic cu pic, se-adună-n suflet, alte picături de dor.
Și se fac lacuri adânci, mai în fiecare noapte,
O dorință, neîmplinită, cu pricepere să înoate
Și cu brațele deschise, mai culeg eternitatea,
Visele, doar visele, își aduc supuse partea.
poezie
de
Elena Căruntu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice