Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Cioburi
bună. bună. ce faci? bine? bine, mersi. deh, mă mai supără spatele oglinzii, de la fericirea asta silnică. mă mișc încet. foarte încet. poate totuși nu mă vezi. pășesc pe conturul umbrei de ieri. desigur că bine. trebuie să mă crezi. nu, nu m-a pregătit nimeni pentru azi. te rog să mă scuzi. eu, știi... eu colecționez oameni vii, colivii din hârtii și alte fantezii. iar noaptea, studiez fractura luminii prin sticlă. vasăzică, recrutez câteva sticle de vin și atârn așa, la marginea trupului, tot mai trans/lucid, tot mai divin, până se rupe prima rază de soare. așa e că nu mă recunoști? nici dacă îți spun că viața nu se măsoară în zilele pline, ci mai degrabă în sticlele goale, în care se aruncă amintirile uitate prin buzunare? sau că iluzia se păstrează în sticlele foarte adânci, cam cât căderile tale? și mai află că repet ultimul sărut, ca pe un salt mortal, din sticlă în sticlă. da, eu sunt. sticla în care îți potrivești timpul trecut. dar în rest, bine.
poezie
de
Diana Dumitraciuc
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice