Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Viața mea...
Tot îmi repeți că-ți sunt copilul favorit
Dar te întreb, de ce mi-e grea a anilor desagă?
De ce de malul negrul al suferinței m-ai izbit
Lăsându-mă rănită, fără un pic de vlagă?
Mi-ai luat puțin, apoi din ce în ce mai mult
Din darul scump al ursitoarelor zgârcite.
Cu tine duelându-mă, mereu eu am pierdut
Și am rămas cu ale mele boli nefericite.
Nori negri și ciudați pe cerul meu plutesc
Și port războaie care mă-ngenunchează,
Dar nu-nțeleg de unde puteri să te iubesc
Îmi mai găsesc în nopțile de groază.
Nu pot să te urăsc nicicum, că ești a mea
Și te iubesc așa cum ești de slută
Și-n fiecare zi, doar ție îți dăruiesc
Ofrande și poeme de iubire mută.
poezie
de
Emilia-Paula Zagavei
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice