Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Vertebrele existenței
dă-mi ora fixă Doamne,
dă-mi o oră exactă să știu
cu precizie când plec să mă împerechez
în neant cu duhuri
și foste destine,
mă împuținează la trup și la minte
pașii grăbiți ai clipei,
apăsarea grea a incertitudinii
îmi tasează
vertebrele existenței,
aud pulsând inima în tâmple
ca toaca în scoarța unui copac,
sunt doar o piatră uitată
pe gardul bisericii
tremurând la fiecare bătaie de clopot,
când vreau să zâmbesc soartei
și iminenței,
mă sfidează gura știrbă a lumii,
dă-mi Doamne o oră exactă,
sau aproximativă,
fă o profeție calendaristică
sau tună și fulgeră,
ca vântul să aibă timp a scrie un epitaf
în colbul drumului,
și să-mi astup ochii și urechile și
gâtlejul
cu țărâna străbunilor,
când ai să trăsnești absolut,
ca la facerea
lumii.
poezie
de
Marian Florentin Ursu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice