Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Un gând de-al tău
Așteaptă cetina s-o-mbrac în straie
De sărbătoare, dar ce sărbătoare!
De unul singur, între cer și mare
Și ce tăcere este în odaie!
Am mai găsit o nucă argintie
Și un coșar cu lacrimi de cenușă,
Colindătorii sunt deja la ușă
Și ce departe ești copilărie!
O stea în patru colțuri mai răsare
În haină de hârtie creponată,
E tristă și puțin decolorată
Și cât de tare vârful lipsă doare!
O lacrimă de sticlă-n cuib de vată
Își face loc prin amintiri de ceară,
Îmi intră-n casă frigul de afară
Și ce mi-e dor de bradul de-altădată!
Nu mai miroase-a cozonaci și-a pâine-
Crăciunul ăsta doare cât o rană,
E-atâta dezolanță subterană
Și nu-s nici azi și nu voi fi nici mâine.
M-or troieni zăpezile eterne
Într-un poem de noapte muribundă
Și poate dintre stele-o să-mi răspundă
Un gând de-al tău, în iarna ce mă cerne.
poezie
de
Violetta Petre
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice