Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Albastru 18
Nu-mi desface gându-n patru și să nu-mi pătrunzi intrus
Sub mască de idolatru, în genunchi ca un supus!
Te cunosc cum nimeni alta și să te ascunzi nu poți
Sub minciuna ta, unealta, ce o folosești cu toți.
Chinui adevăruri sfinte, ascunzându-le-n nămol,
Nuferi înfloresc cuminte și minciuna-ți dau de gol.
Jurământu-i vorbă goală și pe buze-i răstignit;
L-ai trimis ca o momeală, însă eu nu l-am primit.
Ți-am descoperit pe buze un sărut ce îl păstrai
Ca o rană de obuze, gurii mele să îl dai;
Eu i-am mirosit veninul și l-am îndreptat spre ploi,
Chiar de am rămas orfană de sărut și de noi doi.
Și în brațe, o ce brațe, aveai flori de liliac
Cu miresme să mă-nhațe, când de iarnă mă dezbrac.
M-am trezit la timp, iubite, și parfumul l-am simțit,
Cum pândea din violetul cu minciună otrăvit.
Ai rămas ca o cetate în ruină, solitar,
Alergând după dreptate. De-adevăr nu ai habar.
Îl tot cauți în minciună, călător neobosit
Și nu știi că viața-ntreagă-n vicleșug ți-ai irosit.
poezie
de
Violetta Petre
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice