Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Rock
mama țipă
să-mi iau cheia
cheia mea nu are niciun lacăt
ce dacă
lacătul tatei a ajuns pe fundul sticlei care
cuantic mușcă din vin
vinul
liturgic îmi cântă
să nu mă întorc
femeia
un fel de lumină-rană
îmi șterge cu sânii orice încotro...
în lemnul chitarei subțire revolta-i uitată
urechea lesne devine teasc și mormânt
toți nervii mei emigrează, intermitente coloane de refugiați
pustiul rămas lățește ecoul țipătului mamei
da, o am, încetează, iată cheia, ia-o înapoi și așa
bălăngăne ca un mușchi în plus, ca un nod și ce?!
rugina crucii tale e unica pâine?
tată, tu nu zici nimic?...
singuri mai suntem!...
icnetul pietrelor sub tălpi nu-i a supunere, ci doar
fals prohod identic primului scâncet
femeia crezută a mea deja este mamă
mama crezută a mea demult e-un sunet prea-nalt
doar Tu, Doamne, Tu mi-ai mai rămas
lacătul
și stropul de vin
poezie
de
Valeriu Barbu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice