Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Incandescentă refulare
Ca un țipăt de durere te ascult, când mă atingi
Ca o lavă din străfunduri te adun, când vise stingi.
Și te simt ca pe-o durere, ce își face loc spre cer
Când de-atâta dor, explozii, printre gemete, iar pier.
Roșu mă pictezi obraznic și m-aștepți la cotituri,
Să-mi aprinzi nedumerirea și săruturi să îmi furi.
Și cenușă să rămână când fierbine mă-nvelești!
Hai, mai cântă-mă în vise, și trezește-mă-n povești!
Cu furie, drumul vieții, ca un fluviu ți-l croiești
Pe un mal te-aștept cuminte, soarta să mi-o drămuiești.
Și de mână-n zorii vineți de atâtâtea așteptări
Să mă prinzi, să nu mă-ncumet, să mă sting în alte mări.
În incandescența asta, ce te fierbe ca în iad
Tu m-atragi ca pe-o ofrandă și ca jertfă am să cad
Pe altarul nemuririi, unde noapte am să-ți fiu,
Să-ți răsar cândva în ceruri, să nu fie prea târziu!
Și vulcan nestins, nebune, să mă ningi pe-un colț de stea
Și mă rog s-ajungi la mine... cu un strop din iarna ta.
poezie
de
Violetta Petre
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice