Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Doamna mea
Doamna mea! te rog, mă iartă,
A vorbi... nu cred că pot,
Ochii tăi nebuni mă ceartă,
Roiesc fluturi... peste tot.
Două mere coapte, țipă,
De sub bluza... ca un crin
Când iubirea se-nfiripă
Cu un melc... mai cabotin.
Doamna mea! te rog, răspunde
Buzelor, ce-aprind păcatul
Peste coapsele rotunde,
Care țipă spre... înaltul.
Ușa!... fă-o să se-nchidă
Fără zgomot... fii complice,
Blândă, proaspătă, lucidă
Printre pulberi și alice.
Doamna mea! vremea-i sosită,
Și-n ferestre... cântă luna,
Iar tu vrei... a fi iubită,
Ca niciuna.
poezie
de
Constantin Triță
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice