Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Când o să mai știu oare...
Când o să mai știu oare
Să vorbesc graiul pâinii
Ca atunci când alergam,
copilă
să culeg îmbrățișări
din marea galbenă
despletită în pletele verii...
Când o să mai știu oare
să ascult șoapta pământului
ca atunci când închideam ochii
și atingeam cu palma
obrazul pământului ud
înăsprit de zdrențele ploii.
Când o să mai stiu oare
să hoinăresc fluierând prin padure
ca atunci când creșteam
doar o frunză în priviri
și o plângeam verde
pe trunchiul unui copac
să-i panseze rănile
lăsate de nașterea frunzelor.
Când o să mai stiu oare
că dorul nu e o rană.
Când o mai știu oare
că amintirea nu e o lacrimă tristă.
Când o să mai știu oare
că nu o să mai știu...
poezie
de
Mirela Nicoleta Toniță
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice