Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Izolați în România
În satul ăsta nu mai latră câinii,
La ce-ar lătra, când satul e pustiu,
Când liniștea acestui prea târziu
Zădărnicește drumurile pâinii?
Doar doi moșnegi pe lăiți, lângă porți,
Slăbiți de anii grei, aduși de spate,
Trimit spre drum priviri încețoșate,
Ca la vederea propriilor morți.
Speranțe n-au, cu gândul la apus,
Mărturisesc, încet, cu vorbe triste,
Că n-o să aibă cine să asiste
La-nmormântarea ultimului dus.
Doar dincolo de drumul noroios,
Cu două flori de toporaș în mână,
Cu cizme lustruite, o bătrână
Așteaptă învierea lui Hristos.
poezie
de
Petru Ioan Gârda
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice