Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Laudă Franciscăi mele
Noi cântări ți-nstrun eu ție
Ramură care adie
Peste inima-mi pustie,
Învăscută-n flori surate,
Tu, mai gingașă din toate
Ce mă mântui de păcate,
Și cum râul Lethe-alină
Vlagă-mi dai, fântană lină
Pururi de săruturi plină.
Când în calea mea detună
A ispitelor furtună,
Te ivești, zeiță bună,
Ca o stea mântuitoare
Și mă scapi de la pierzare
Inima ți-anin pe-altare!
Lac vrăjit, izvor ce-mparte
Tinerețe fără moarte,
Glas dă-mi buzelor deșarte.
Nimicit-ai ce-a fost putred;
Zgrunțuros ce-a fost, e neted
Și-a dat muguri ce-a fost veșted!
Pentru foamea mea, merinde,
Foc ce-n beznă se aprinde,
Du-mă spre liman, -nainte.
Dă-mi tărie-n gânduri bune,
Scaldă dulce și minune
De mireasmă ce supune.
Pieptul mi-l cuprinde-ndată
Cu pieptar de za curată
În agheasmă înmuiată
Talger plin cu giuvaere
O, Francisca, -pâine, miere
Vin ceresc ce dă putere.
poezie celebră
de
Charles Baudelaire
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice