Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Muzeu
Am început să mă înfășor pe spirală
Ca o vertebră pe nervul
Subțire...
Să desprind cunoașterea
Ca pe o scoarță de copac
Din ochii bătrânilor,
Dintre ridurile anoste
Ale timpului din fildeș....
Pe cei doi umeri mă apasă
Minerve, două bufnițe
Ce-și rotesc tot mai repede
Capetele cu ochi statici.
Răul și Binele...
Ca două encefale gemene
Ca inimi ce pulsează
În priviri solare himalayene.
Amintirea lor mă duce cu gândul
La nisipurile ondulate
Ale dunelor cuminți și periculoase
Bogate ca și o cadână ascunsă.,
Ca un jaguar fără ospăț.
Din umbra smochinului
Pe care îl irig uneori
Cu saliva acidă a șerpilor tăioși,
Apar leneș
Caravanele ce lasă în nisipul fierbinte
Urme de cămile cu gene lungi, întoarse,
Pași fideli ai unor peregrini
Care nu se mai satură
De atâta dună.
Aud ruga de la Mecca,
Liturghia din biserici
Văd chipul prelung al Bizanțului
Sinagogile cu arcade
Ce ascund steaua.
Un preot grăbit îmi spune
Să renunț la cruce.....
Schiturile din lemn se tot înalță
Și înalță, până îmi acoperă
Fruntea,
Până devin una cu cerul.
Acolo, într-un cuib din nisip
O oază din care ies efluvii,
Ghirlandele lui Mahatma
Lotuși încleștați pe încheieturile
Prizonierilor mirați,
În formă de virgulă,
Stă mortul spălat de ocrul roșu
De ploaia deasă a orizonului.
Amfora plină cu vin
Giuvaerurile ce strălucesc mai mult
Decât ochii sălbatici
Spada bătută în ametist
Tăcerea împietrită a sfincșilor
Cu aripi,......
Arteziana ce s-a oprit din țâșnet,
Așteaptă să fie despachetate
De un om cărunt
Ce și-a pierdut pentru o clipă eternă
Privirea în ochelarii arhetipali.
poezie
de
Andreea Molnar
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice