Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Adâncimea iubirii
Dragostea e un dezastru delicios,
Care nici măcar nu-ncape-n viață,
Este când fierbinte, când de gheață,
Îți înfige cuțitul, mândro, până la os...
E un șarpe-nsetat de dulce otravă,
Lie-Cocârlie, cu trup îngeresc,
Un freamăt de aștri, cu suflu ceresc,
Fructă zemoasă, de-a pururi, pârgavă!
Este o scăpare-n dezastru suprem,
Fundătură și ireparabil năvalnic,
E o tristețe și-un zâmbet zburdalnic,
O infracțiune cercetată... in rem.
Adâncimea iubirii se măsoară-n suspinul
Pe care-l arunci în eter, mângâiato,
Într-un ritm perseverent ostinato
Dragostea-i complice cu absolutul și chinul!
E un trăsnet sonor și un crin otrăvit,
O culoare a clipei în scufundare,
E-o fântână de lacrimi în lepădare,
Un mod fecund de-a te înșela: îl admit!
Cum de nu mor la sânii tăi, femeie,
La sânii ce-mi țin cald și frig simultan?
Vai!, Mais où sont les neiges d' antan,
Ce-mi desenau pe trup curcubeie?
Unde e Iris sărutul tău diafan,
Unde e coapsa ta rotofeie?
poezie
de
Dumitru Sârghie
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice