Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Ce frumos... ce frumos este atunci când credința nu se negociază, nu se vinde, nu se "folosește" cu fudulie și rea voință și nici nu devine o povară ori mai rău, o anatemă în mâinile slujitorilor Domnului... nu avem nevoie mereu de intermediari, biserica nu este o instituție și nici un drept al celor ce-și înfoaie staturile crezând că sufletele se păstoresc cu biciul și cu amenințările urgiilor cerului, e locul sacru în care intri să-ți primenești sufletul și să-ți găsești liniștea. Îmi pare că pe zi ce trece, credința devine un bestseller de care uiți să-l mai recitești, fiind practic siluită de cei ce cred în adevărul propriu, în dauna iertării fără de patimă... în nemernicia mea, nedus de mulți ani la biserică, am îndrăznit să-l caut în gânduri pe Dumnezeu, simțind mereu un înger păzitor pe umărul stâng... nu cred că cineva - oricine ar fi el - îmi poate interzice să-L doresc în ființa mea pe Dumnezeu, cu sau fără biserică între noi... Dar nu afirm că trebuie ocolită biserica ca și instituție, fanatismul însă și mai ales, falsitatea cu care ne este "servită" credința, văzând fățărnicia celor numiți să răspândească cuvântul Domnului (mai mult sau mai puțin) asta mă omoară! Clerul - dacă-l pot numi așa - este cel care mie nu-mi inspiră încredere. Nu la monahi mă refer, realitatea este că cei din fața norodului au POS-ul la purtator, nu degeaba se spune să faci ce zice popa și nu ce face el!
Sorin Șomandra
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice