Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Binecuvântat fie... PRAGUL
Mi-am pus de azi un prag la cât, la cât să fur...
Ceva la 10 milioane, d-"euroi" "bien sur",
Că așa se poartă acuma, tare de cap, dur
Și-n judecată, n-ajung... Țara are "une Cour"!
Am lăsat pragul jos de tot la nesimțire,
Că toți, ce-i am deasupra, îs toți o oglindire
Până la cât să-și bată joc ei, fără oprire,
De-o întreagă țară... politicieni, stat, o oștire...
Mai am și pragul, depășit oricum cu școli,
Dar mă fac prost de-acum și năpădit de "boli",
Iresponsabil, chiar cu vină plin d-idoli
Pe la tele, înconjur cu proaste... la proști, soli.
Cu crimă, stau mai rău, cum stau și cu viol,
Că parcă-i prea de tot, dar nu, îmi învăț rol,
C-acum penalii-s protejați și de Europol
Și victime se cumpără pe șest... c-un pol.
Am scăpat până și de pragul de vreo casă,
Că pot s-o iau pe franci elvețieni, mă lasă
De ies pe străzi să strig, la "șto", c-am luat "o plasă..."
C-așa se poartă, astăzi poartă, pielea groasă
Și să mă însor la infinit pot să o fac,
Că-i plin de fufe prag să treacă pentru "fuck",
Toate buzate, TV dive, vor "capac"
Și-s preoți roi, de cununii... găsesc vreun drac.
"Good bless" românul că-i păzit de-atâtea praguri,
Că pungășii azi sunt la modă... drage, drag-uri
Fură de rup, se rup în fițe, nu-s moravuri
Și, din pârnăi ies iute "scribi"... "full" lei și gaguri.
Om trece PRAG, să scăpăm țara de năravuri
Cu porci, vulpoi, catâri, măgari... în cuști cu garduri???
Căci ea, penala C(ur, t)e Ce Re furtișaguri...
Din OU, G(ăina) 13, iar ne clocește... PRAGURI!!!
poezie
de
Daniel Aurelian Rădulescu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice