Semn al cunoașterii de sine
tu,
știi mamă dorința-mi veche de-a da contur lumesc sufletului meu,
când prunc fiind,
am început să lipesc în unghiurile adiacente sufletului
câteun boț de lut sub formă de Eu,
mai apoi,
când lutul deveni vâscos,
alunecos doar printre cuvinte,
boțul de lut l-am umezit în roua iubirilor trecute, tăcute și nerostite-
nerostite de teama cuvintelor ce ar fi putut să prindă viață
la fiecare zâmbet împietrit pe față,
la fiecare sărut-mut,
la fiecare păcat ieșit din tipare,
la fiecare simplă chemare a sentimentului răstignit pe altare...
|
Module dinamice