Un poem din cealaltă extremă a vieții
Mă uit la mine și nu mă mai recunosc; totul e nou si necunoscut.
Nu stiu ce s-a întamplat cu mine... nu mă mai trezesc din visul acesta;
Uitat de lume și de viață pașesc prin trecutul fără sfarșit, încărcat cu amintiri frumoase, însa prea dureroase.
Of, viață, cu ce ți-am greșit?
Of, lume, chiar ți-am greșit!?
Doamne, unde esti tu, cel care esti lumina pământească? M-ai lăsat și tu? Te strig, dar nu mă auzi; Te caut, însă nu te găsesc!
|
Module dinamice