Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Vine iarna
Șezu toamna costelivă
Și pe câmpuri și prin sat;
Acum s-a cam despuiat
De veșminte ca o divă.
Nepișcată de pudoare,
Cu un rânjet ruginiu,
Cască ochii a pustiu
Sus la cerul fără soare
Ce a început a cerne
Cu fulgi mari, cărare albă
Babei iarna, mică, slabă,
Care-ameninț-a troiene.
Gâfâind suflarea-i rece,
Înghețată la picioare,
Umblă-ncet pe ulicioare
Tușind de să se înece.
A intrat prin curți, străină...
Bătând, surdă, pe la geamuri,
Se-așeză ușor pe ramuri
Să-și aștearnă a hodină.
Și-a lungit plapumă groasă
Înșirând întreaga noapte;
Dimineața, pe la șapte,
De prin fiecare casă
Chiuind a bucurie,
Mogâldețele, grămadă,
Dau năvală ca să vadă
Iarna tăvălită-n glie.
Ce albeață, ce grandoare...
Norii mult au să mai cearnă
Vremea moșilor din iarnă
Ce îndeamn-a sărbătoare.
O să vină Nicolae,
Apoi... nici nu o mai spun,
Poate că și Moș Crăciun
Pe sub bradul din odaie.
poezie
de
Ioan Ciprian Moroșanu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice