Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Gânduri de veci
O lume împietrită-n așteptare,
Ascunsă-n cimitirul de pe deal,
În locul de odihnă ideal,
Îmi zace îngropată, la picioare.
Cum pot acum, în armonie, oare,
Dormi aici, tăcuți și mici și mari,
Bogați, săraci, inculți sau cărturari,
Și cei ce-au vrut odată să se-omoare?
Le dați pomeni? La ce folos mâncare,
Când sunt grămezi, cei puși la ajunat
Căci pentru cer nimic n-au adunat,
Robiți de pământeasca alergare?
Însemne, cruci și pietre funerare,
Ba nici măcar atâta nu au toți,
Măcar ca unii fost-au niște hoți,
Azi, doar țărână, lut pentru urcioare.
Spre groaza judecății viitoare,
Și voi pășind prin viață, vă-îndreptați
Alăturea să fiți, de răposați,
Oricât ați vrea, nu veți scăpa nicicare.
Aminte ia, făptură muritoare,
Te pregătește ndată pentru veci,
Căci nu se știe clipa-n care pleci,
Iar sufletul rămâne, el nu moare.
poezie
de
Ionel Adrian Gugea
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice