Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Zăpada și vocea
După ce Bestami a murit, s-a întâmplat
ceea ce el spusese că are să se întâmple, Bu'l-Hasan
a devenit șeicul comunității
și în fiecare zi mergea la mormântul lui Bestami
pentru a primi povețe.
Lui Bu'l-Hasan i se spusese într-un vis,
de însuși Bestami, să facă astfel.
În fiecare zi, în zori, el mergea și stătea în fața gropii
până la prânzul mic. Acum, ori spiritul lui Bestami
venea și-i vorbea, ori îi răspundea
în tăcere la întrebări.
Dar într-o zi s-a așternut o zăpadă înaltă.
Locurile de veci fiind apropiate
erau de nerecunoscut.
Bu'l Hasan s-a simțit pierdut.
Atunci a auzit vocea șeicului.
"Lumea este făcută din zăpadă. Ea cade și se topește,
apoi, iarăși cade. Nu-ți mai bate capul
cu asta. Vino înspre sunetul
vocii mele. Urmează întotdeauna această direcție."
Din acea zi,
Bu'l Hasan a început să trăiască
starea de iluminare
despre care până atunci
auzise numai
sau doar citise.
poezie clasică
de
Rumi
, traducere de
Petru Dimofte
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice