Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Regrete tomnatice
Îmi amintesc perfect, distinsă doamnă,
Eram pe-atunci, la fel, în plină toamnă,
Colegi în anul ultim de liceu,
Când, dintre toți din clasă, numai eu
M-am oferit să vă conduc acasă,
În după-amiaza-aceea furtunoasă...
Pe sub umbrelă, visători, pășeam,
V-am luat de șold, ce-aproape ne simțeam!
Nu ne păsa de stropii mari și reci,
Ca într-un vals prin bălți croiam poteci,
Iar norii, se-aprindeau, vădit, anume
Parcă-am fi fost doar noi, atunci, pe lume...
Și când, suavă, galeș mi-ați zâmbit,
Din ochii mari, albaștri, am simțit,
Întâiași dată-n viață-acel fior,
Până în deștul mic de la picior,
De v-am furat, setos, ca un avar,
Primul sărut în colț la aprozar,
Și-apoi în lift, parcă la șapte stați,
Plutind printre etaje,-mbrățișați,
Ajunși n-apartament m-ați invitat
La o cafea... târziu... eram în pat,
Unde, un ceas întreg, noi amăndoi,
Înflăcărați de-amor, aproape goi....
Ca să mă iei acum, așa, la rost,
Și... bâzâind să-mi spui c-am fost un prost,
Păi... s-au ivit părinții tăi, doar știi,
Chiar când eram să pun punctul pe i,
Și-mi reproșezi... și eu regret cumplit,
Că timp a fost păcatu' să-l comit...
Sunt patrușcinci de ani trecuți, și-un pic,
Lenuță, au zburat ca mai nimic!...
Ne-am regăsit acum, în plină toamnă,
Dar să uităm... eu domn și tu o doamnă!
Nu te-ntrista, nu plânge,-s încă viu,
Pentru păcat nicicând nu-i prea târziu...
poezie
satirică
de
Valeriu Cercel
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice