Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Voi da Pământul înapoi un minut
la buzele mării am învățat să sărut
și totul în jur a rămas amuțit un minut
m-am învârtit pe călcâie
până când picioarele mi-au luat foc
dorințe, dorințe
ce nu voiau nicicum să dispară
fugeai, fugeam cu Soarele-n zenit
gelos, Pământul și mai cu zor s-a rotit
să nu ne vadă, în plină zi, regăsirea
desenam inimi pe toate urmele
mesaje, pasaje, vestale, piedestale
le săgetam și sângele curgea-n pocale
mă îmbătam ca musca de oțet, agale
pașii îmi sfîrîiau pe nisipul fierbinte
făceam doi metri înapoi și unul înainte
corpul meu întreg parcă era o torță
dar mă ținea pe loc nemaivăzuta forță
întindeam degetele ca un balaur cu zece capete
Soarele, nepăsător
începea spre alte ținuturi să scapete
---
îmi doresc să ne mai întâlnim o dată
așa cum merităm
și cum visăm:
la buzele mării am învățat să sărut
chiar acum voi da Pământul
înapoi un minut
poezie
de
Ionuț Caragea
din
Poezii de dragoste
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice