Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Glossa toamnei în care ai plecat
Cad frunze în dantele de lumină...
În arabescul templului solar
Aleargă fluturi către crisalidă
Aceluiași dicton prenupțial.
Un act de adormire triumfală...
Un semn divin... Căci pline de păcat
Sunt clipele ce-au modelat trecutul...
Și stropi de zgură pică pe asfalt.
Vârtej de clipe, non-eterne ere...
Clepsidra, oh, s-a spart, s-a risipit...
Nici nu mai știu când din furtuni și semne
Covorul bătrâneții ne-am croit.
Nici nu mai știu când tu, mireasă-n negru,
Pe lacrimi ai pășit către altar
Într-un divin și infinit integru...
Iar eu... iar eu, acum ce rost mai am?!
Și stropi de zgură pică pe asfaltul
Bătatorit de pașii mei stingheri,
Iar eu, eu am rămas cu amintirea
Și fericirea clipelor de ieri.
Cad frunze în dantele de lumină
În arabescul templului solar,
Iar tu veghezi tăcut iubirii noastre-
Un pact același dicton prenupțial.
Tu, draga mea, pe banca noastră-n parcul
Unde ne-am sărutat întâia oară,
Aștept să-ți fiu același sincer mire
Și-n act de adormire triumfală,
Pe lespezi vechi, cu lacrimi și speranțe,
Să-mi duc din nou mireasa la altar.
Pe brațele de crini și de lumină,
În veșnicie, iar... și iar... și iar...
Letopisețe încă se vor scrie
Și se vor naște sute de iubiri,
Dar fi-vă doar un act de tragedie,
Acela scris de vremuri în psaltiri.
Fi-vă de veacuri un sfârșit, același
Și-un glas de clopot grav, șuierător...
O ultimă secundă și... tăcere...
Un tremur... și o lacrimă de dor...
poezie
de
Rodica Nicoleta Ion
din
Cartea glosselor
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice