Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Copilul și porumbelul
Pe cumpăna de la fântână
S-a oprit un porumbel.
A vrut o clipă să rămână,
Să mai răsufle nițel.
Când am vrut să-i dau din mână
Mâncare la porumbel,
A poposit la fântână
Și o cioară lângă el.
Era neagră și urâtă.
Porumbelul, alb, frumos.
Am zvârlit cu o ciosvârtă
Ca să dărâm cioara jos.
Și cioara și porumbelul
De mine s-au speriat.
Și, după cum le este felul,
În zbor lin s-au avântat.
Cioara s-a dus spre pădure,
Porumbelul către sat.
N-au putut ca să îndure
Legea ce le-am aplicat.
După păsări m-am uitat
Cum flutură aripile.
Așa de iute au zburat,
Precum zboară clipele.
Porumbelul s-a-ndreptat
Spre un nor mare, pufos.
Eu după el am oftat
Și m-am tăvălit pe jos.
Aș fi vrut să zbor cu el
În înaltul cerului,
Dar nu sunt un porumbel.
Sunt fiul pivnicerului.
poezie
de
Dumitru Delcă
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice