Vânzători
Vând nopți, că tot le pierd ca zile,
Mai fac un ban, ca să câștig din viață
Și vând femei adulte, pe copile;
Doar ele cu experiență, vă răsfață.
Vând suflet de valoare contra cost,
Că astăzi nu servește la nimic.
Mă vând deștept, pe cel ce-i cel mai prost
Și îmi mai rămân și bani, să mă destind un pic.
Vând din cinstit în amestec cu onoare,
În întregime sau doar parțial,
Fără pretenții... pentru orișicare
Și dau factură înaltă, sau pe ilegal.
Vând totul, chiar și ce nu am
Căci ține, este obișnuință.
Pot vinde și copii sau câte un organ;
Nu de la morți, direct, direct din ființă.
Vă vând asigurarea vieții, după moarte,
Oricum nu vă servește la nimic.
Vă vând și diplome, fără să faceți carte,
Doar să semnați primirea când dați bani în plic.
Vă vând averi, ce n-ați putea avea...
E prin notar, legist, judecător.
Nu-i important, să fii tu al cuiva;
Costă un pic, dar ești... moștenitor!
E țara unde totu-i de vânzare
Și nu doar bunuri, tot ce nu gândești.
Cu ban, nu-i adevăr, banditu-are crezare;
Dintr-un țigan... ai vițe împărătești!!!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (22 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre moarte
- poezii despre comerț
- poezii despre bani
- poezii despre țări
- poezii despre înălțime
- poezii despre zile
- poezii despre valoare
- poezii despre timp
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.