Te chem...
Te chem să ascultăm cântecul toamnei!
Cu vise albe să măturăm noaptea treptele cerului
și ca-ntr-un dans în care întunericul
se-mbrățișează cu lumina, cu chipul împrospătat
de răcoarea primilor stropi plumburii, să te simt atât
de aproape încât să mă sprijin cu sufletul de inima ta.
Te chem să ascultăm cântecul toamnei!
În valuri de purpură să mă-nvălui și-n timp ce sfarm
cu-al meu sărut timpul dintre două tăceri, în ceasul când privirea ne-mprumută culoarea pădurii, poteci de flăcări, mocnind a iubire, să croim iar zeul stăpân al cuvântului peste filele nopții să ne-mpreune și să fim, din nou, doar unul.
poezie de Elena Victoria Glodean
Adăugat de Sabina Raducanu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre noapte
- poezii despre lumină
- poezii despre întuneric
- poezii despre visare
- poezii despre tăcere
- poezii despre toamnă
- poezii despre sărut
- poezii despre suflet
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.