Reîncarnarea
Ca și cum, viața, nu ne-am duce-o în păcat
Și chiar de facem răul suveran
Și mintea, o avem zdrobită după ban...
Visăm, fără de drept, destin să-avem iertat.
N-ați învățat, că-n fond viața-i un chin,
Cei buni, frumoși, mai dragi, se duc devreme?
Divinului, îi sunt cei protejații... de blesteme!
Nelegiuiților, le este suferință lungă, în griji, venin!
Organ noi venerăm, crezând că-i totul,
Plastia în chirurgie o promovăm...
Ne vindem doar frumosul... și înjurăm;
Trăim în lux, averi, avut, crezând că-i scopul.
Dar trup, are și asinul, yakul sau cămila...
Ce suflet poartă în munte, sau deșert?
Murim bătrân, dar prost, nu înțelept...
Lui Dumnezeu, îi cerem să ne dea cu sila.
Confuzi mereu în dogme și vedenii
-Chiar și de buni și fără de păcat, am fi-
Visăm, s-avem o șansă, de am reveni;
Să ne întrupăm o zi, pe-un fir de plai, cum sunt lichenii!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre frumusețe
- poezii despre înțelepciune
- poezii despre învățătură
- poezii despre visare
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre suflet
- poezii despre suferință
- poezii despre reîncarnare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.