Feminin singular
Etern feminin și eterna mazetă gogomană!
Fă-ne-a juca, paiațe plătim pentru decor!
Îți luminăm și rampa... Și tu-n culise, vană
Poți trupul să ți-l dărui pompierului ușor.
Pe-ai noștri umeri biciul pleznească-și dulcea-ți toană
Genunchii ți-ncunună... și junii cerbișori;
Râzi! Hai, arată-ți dinții... dar... avem zbiri de goană.
Și-n noi ceva ce-aduce-a eunuc și perceptor.
... Ah, pari a nu pricepe?... Nici eu. - Dar fă pe zâna,
Suntem beți: te-nvârtește! Și plați. Fă pe hapsâna!
Hai, biciuie-ți pașaua, umilu-ți servitor!...
Să știi să cazi, pe urmă! - dar cazi, păstrându-ți harul -
Și pe nisipul nostru să nu îți lași tiparul!...
- E-n slujba de femeie și de gladiator.
sonet de Tristan Corbiere din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Tașcu Gheorghiu
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre femei
- poezii despre tinerețe
- poezii despre râs
- poezii despre pompieri
- poezii despre plată
- poezii despre nisip
- poezii despre lumină
- poezii despre jocuri
- poezii despre dinți
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.