Pentru coiot
Din veac, pustiu întins îl străbătură,
Călcând tiptil nisipul, pașii tăi
Nenumărați. Lung urlet sună-n văi
De sur șacal și hienă nesătulă.
Din veac? Nu mint? Pe tine, lup, furtivă
Substanță, timpul nu te-atinge. Iată:
A ta-i trăirea pură, necrispată.
A mea - stângacea viață succesivă.
Ai fost lătrat aproape-nchipuit
În Arizona, nisipos hotar,
Sălașul tău, de unde ți-ai pornit
Sfâșietor lătratul solitar.
Simbol al unei nopți ce-a fost a mea,
Ăst cânt de jale e oglinda ta.
poezie clasică de Jorge Luis Borges din Aurul tigrilor (1972)
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre nisip
- poezii despre câini
- poezii despre văi
- poezii despre viață
- poezii despre stângaci
- poezii despre singurătate
- poezii despre simbolistică
- poezii despre noapte
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.