Paranoic
Nu crezi, paranoic zâmbet suprimat,
Că atunci când vine criza, chiar și sufletul e beat?
Ce să știi, copil diform, despre tot ce e uman...?
Abdicând privești iubirea pâlpâind într-un cadran,
Artificial te uiți la lume, nu dispare chiar de speri,
Sclerozat rămâi de-acum de "nu te vreau"-ul meu de ieri...
poezie de Dana Carastoian
Adăugat de Dana Carastoian
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zâmbet
- poezii despre trecut
- poezii despre suflet
- poezii despre iubire
- poezii despre criză
- poezii despre copilărie
- poezii despre alcoolism
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.