Chemare

Fire de aur din soare coboară
E cerul albastru şi câmpu-nverzit
Pe aripi de fluturi zefirul zboară
La viaţă şi dragoste totu-i trezit.

Amurguri sublime cum încă n-au fost
Pline de visuri, dorinţe şi-avânt
E totul crearea divinului rost
Nopţi frumoase de basm, poeme şi cânt.

În adieri sunt şoapte
Pe cer sunt mii de stele
Ce tremură în noapte
Ca dorurile mele.

În freamăte duioase
S-ascunde taina firii
Şi-n răscoliri sfioase
Dă mugurul iubirii.

Pentru tine este atâta splendoare
Spre tine iubite cată-orice stea
Pe freamăt de codru şi vuiet de mare
Să se-nchine ţie vine dragostea.

De vrere divină mi-ai fost menită
Mi-e sufletul plin de tine iubito
Vine!... Ah, vino-n rariştea umbrită
Şi-n inima mea pe care-ai robit-o.

Ah, vino, să n-ai teamă
De cânt e viaţa plină
Şi florile te cheamă
Vin să ne fii regină!...

Vom trece-ntreaga vară
În dulce desfătare
Şi fiecare seară
Va fi o-mbrăţişare.

poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!