Portret
Am o păpușică
Tare frumușică
Pentru cer o stea
De n-ar fi a mea.
Ochii ei ca marea
Se-nvrăjbesc cu zarea
Când privesc alene
Printre-nchise gene.
Gura-i ca o fragă
Cât îmi e de dragă
Buze dulci de dat
Pentru sărutat.
Păr de Cosânzeană
Corp de Sânziană
Brațe moi, ștrengare
Pentru-mbrățișare.
Sufletul de sfântă
Furtuni nu-l frământă
Buna-i inimioară
Este o comoară.
Gesturi măsurate
Și gânduri curate
Dorințele-i toate
Sunt realitate.
Când pe înserat
În mers legănat
Vine pe cărare
Seamăn ea nu are.
Locu-i de păstrare
Nu-i în galantare
Ci-n suflet și-n minte
Iubită fierbinte.
Vezi de fii cuminte
Și de-acum-nainte
Că... păpușă vie
Mi-ai fost dată mie.
poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
22 aprilie 1913 - s-a născut Gheorghe Ionescu în satul Sălcii, comuna Goești, în Țara RomâneascăNu este introdusă data decesului pentru Gheorghe Ionescu. [Caut pe Google] [Adaug data decesului]
Vezi și următoarele:
- poezii despre suflet
- poezii despre păpuși
- poezii despre sărut
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre seară
- poezii despre realitate
- poezii despre păr
- poezii despre portrete
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.