Epistola celor neiubiți
Mai trece iarăși un veac de suferință,
Ei sunt cei neiubiți ce luptă în ființă;
Voi oameni, oare nu tânjiți s-aveți
În orice seri și dimineți,
Dragostea dată de căință?...
Tulburător privesc la cei trudiți cum zac,
Ei sunt aceia îmbrăcați în sac;
Voi oameni, oare nu știți ce e iubirea
Descătușată din simțirea,
Acelora, care lumești nu se mai plac?...
Mai trece încă vreme de durere,
Ei sunt aceia care aici nu-și fac avere;
Voi oameni, oare nu cunoașteți diferența
Dintre acei care-și dau încă corijența,
Și alții clădindu-și suflul ce nu piere?...
Numai un Dumnezeu este în noi, întotdeauna,
Pierzi zilele, una câte una;
Numai la viață-am fost chemați și nu la moarte
Numai păcatul neiubirii ne desparte,
Răpindu-ți clipele pân' nu mai e niciuna.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieții (2009)
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre iubire
- poezii despre zile
- poezii despre suferință
- poezii despre seară
- poezii despre scrisori
- poezii despre religie
- poezii despre moarte
- poezii despre durere
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
- Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.