Zăpadă
Până la urmă și zăpada își pierdu nevinovăția de copil
când peste ea, cu zgomot trecură păsări negre.
Și chiar dacă o vor răzui cu cuțite
în fiecare dimineață,
chiar dacă o vor acoperi cu sare,
această sare va pătrunde dureros
în răni cicatrizate.
Și chiar dacă vor aduce sute de vagoane
cu zăpadă din îndepărtata provincie,
chiar dacă o sută de martori
vor semna certificatul purității -
- aici, zăpada niciodată nu va mai fi nevinovată.
poezie de Feliks Netz din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zăpadă
- poezii despre nevinovăție
- poezii despre trenuri
- poezii despre păsări
- poezii despre negru
- poezii despre durere
- poezii despre dimineață
- poezii despre copilărie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.