Preludiu XXXV
Mai vorbește-mi încă... Aceste cuvinte
le-am dorit de tânăr... Le-am dorit fierbinte
cald fior trezește vraja lor adâncă
Mai vorbește-mi încă...
Mai vorbește-mi încă... Lumea nu se-arată
ale tale vorbe leagănă și-mbată,
vorba ta - o floare alintând o stâncă -
mai vorbește-mi încă...
poezie celebră de Kazimierz Przerwa-Tetmajer din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre tinerețe, poezii despre stânci, poezii despre flori, poezii despre dorințe sau poezii despre cuvinte
1 Cornubia [utilizator înregistrat] a spus pe 2 martie 2009: |
Frumoasă poezie! Iată un poet al iubirii, care pune în lumină omul și frumusețea naturii. Versurile din ciclul Preludii sunt superbe, de o excepțională valoare. |
2 Ionel Ivascu [din public] a spus pe 18 ianuarie 2012: |
superba, absolut superba |
3 Apostolul Bologa [din public] a spus pe 12 februarie 2013: |
Asta da, prozodie. Nu tremură nici măcar o silabă Textul curge frumos, dar și imaginile se aștern admirabil, fără urmă de stridență. |