Când Cerneala Sufletului Meu Se Usucă
Uneori, când cerneala sufletului meu se usucă,
când inima mea este prea rănită pentru a cânta,
cuvintele prea dureroase pentru a fi spuse,
atunci tăcerea este vocea mea, cerul albastru este speranța mea,
oceanul este lacrima mea,
stelele sunt visele mele,
florile îmi sunt zâmbet, iar păsările libertate.
Pacea Ta se revarsă.
Frumusețea fiecărei zile mă copleșește.
poezie de Marius Alexandru (ianuarie 2023)
Adăugat de Marius Alexandru
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zâmbet
- poezii despre zile
- poezii despre voce
- poezii despre visare
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre stele
- poezii despre păsări
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.