Răul se transformă în bine
Omul, fără pauză
își schimbă viața mereu.
Nu știu din ce cauză,
din miel blând, devine leu.
În tinerețe iubește
și la rândui, e iubit.
Târziu, când îmbătrânește,
nu iubește, nu-i iubit.
Când ajung la bătrânețe
uită că mult s-au iubit.
Iubirea din tinerețe
i-a-înrăit, nu i-a unit.
Nici averea și nici casa,
nici măcar cei trei copii
Ce strălucesc ca mătasea,
nu le-au adus bucurii.
Se cunosc și după umblet
că nu mai pot fi iubiți.
Au răutate în suflet,
nu mai pot fi fericiți.
Fiecare se gândește
la o altă fericire.
Nu știe de-o mai găsește
și intră în rătăcire.
Când rătăcirea e lungă
binele în rău sfârșește.
Nu mai au nici bani în pungă,
nu mai trăiesc omenește.
Dacă rătăcirea-i scurtă
și mintea în cap revine,
Este bucurie multă,
răul se transformă-n bine.
Există un nou început,
se reaprinde iubirea.
Poți reface ce-ai pierdut.
îți reclădești fericirea.
poezie de Dumitru Delcă (11 ianuarie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre fericire
- poezii despre viață
- poezii despre bucurie
- poezii despre bine și rău
- poezii despre început
- poezii despre tinerețe
- poezii despre suflet
- poezii despre schimbare
- poezii despre răutate
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.