Oameni de nimic
Trăiesc într-o lume tâmpită, nebună
Ce mult îmi doresc să dispăreți
Să deveniți praf pe Lună
Iar pe Pământ câmp de scaieți.
Și-așa... să treacă milenii
Decenii fără oameni ca voi
Eroi o sa fim noi oamenii
De vă vom suport și-n viața de apoi.
Cu hulă veți fi întâmpinați de împărați
Voi oameni de nimic creați din ură
Pe propiul vostru destin o să călcați
În timp ce va afundați, legați, în negură.
poezie de Alin Ojog (31 august 2022)
Adăugat de Alin Ojog
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre timp, poezii despre viața de apoi, poezii despre eroism, poezii despre dorințe sau poezii despre devenire
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.