Erau pe acoperiș
urcați pe țigla care arde azi
se sărutau sub nori coborâți
să primească mângâierea
celor ce încă se îndrăgostesc
vântul
bătea lin pe străzi și plimba
sămânța iubirilor limpezi
sus era derutat și lovea hornurile
afumate cu te miri ce zeci de ani
vântul
sufla acum în dorul lui prin părul
sărutat cu buzele fierbinți
lua forma gâtului mlădios ce poartă
doi ochi frumoși de căprioară
care bea apă din izvorul fericirii
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre vânt
- poezii despre timp
- poezii despre sărut
- poezii despre păr
- poezii despre prezent
- poezii despre plimbare
- poezii despre nuntă
- poezii despre nori
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.