Torni cafea
peste cana aurită de soarele bogat
în raze și gândul se duce la sânii
pietroși mușcați aseară cu luna
martor tăcut la vederea picioarelor
zvelte de femeie dulce care culege
fructul copt din păcatul milenar
torni cafea peste muntele de zahăr
și totul e negru ca o noapte cu stelele
plecate în alt univers să lumineze
altă piele răscolită de nesomn
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zahăr
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre sâni
- poezii despre stele
- poezii despre picioare
- poezii despre noapte
- poezii despre negru
- poezii despre munți
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.