Portret de început
stăpâni ai mei toți
ai căilor mele mărunte
m-ați aruncat în afară
cu ochii închiși
sub un cer cuminte
m-ați făcut mioapă
mi-ați dat ceva greu
ceva așa de greu de descifrat
un puzzele uriaș
ceva ce
abia se deslușește
(în preajmă nimeni nimeni
cu inima doar eu văd
ceva-ul în formă de munte)
mi-ați agățat la gât
mărgele de piatră
la mâini și la picioare
pe frunte colorate în fel și chip
să le descifrez
în formă de stele
m-ați chemat
frățește
într-un târziu
la jocul cu mărgele de sticlă
cu reguli nu simple
prea strictă prima
mă pândește
poezie de Marilena Tiugan din Din arierplanul unui surâs
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre început
- poezii despre stele
- poezii despre portrete
- poezii despre picioare
- poezii despre oftalmologie
- poezii despre ochi
- poezii despre mâini
- poezii despre munți
- poezii despre jocuri
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.