Întoarcerea ploii
copila buimacă alerga prin cerul cu stele,
avea ochii roșii
de limbile focului ce pârjoliseră o lume -
lumea ei albastră,
râul curgea cu perle și lacrimi;
pasărea roșie-și uitase zborul -
copacii respirau cenușă,
oamenii tăiau oxigenul
în felii infinit de subțiri
pentru următoarea existență -
la capătul iluziei dinspre miazănoapte
a găsit drumul ploii și s-a întors acasă
sfâșiată de lupii cețurilor din nord,
asculta melancolică reflecția oglinzii
ce-i povestea cu vorbe cărunte
și epitete-n riduri
despre liniștea absolutului
născut din moarte
și despre noi
umbrele ființelor ce-am fost...
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Nicole Sere. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.