Taina Timpului (sonet)
TAINA TIMPULUI
(sonet temporal)
M-am străduit să țin ritm accelerat
Cu timpul fugar, către neuitare,
Din vremea când lustruiam bănci școlare
Cu antebrațe de elev premiat.
Zadarnică îmi este încercare,
Chiar dacă sunt campion la alergat
Și multe competiții am câștigat
În lupta cu viața prin destin ciudat.
El n-are somn, nici vreme de mâncare,
Cât străbate Pământul în lung și-n lat,
Pentru recolte-n toamne roditoare.
În taină, spre infinit a fost setat,
De zeitate a tot creatoare,
Să fie ca un rebel însingurat.
Maria Filipoiu
sonet de Maria Filipoiu (13 martie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre școală
- poezii despre viteză
- poezii despre viață
- poezii despre toamnă
- poezii despre sport
- poezii despre somn
- poezii despre ritm
- poezii despre premii
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.