Păstorul pătimaş către iubita sa [The passionate shepherd to his love]

Hai, stai cu mine, fii a mea iubire
Plăceri sorbi-vom fără şovăire,
Văi şi desişuri, dealuri şi ogoare,
Păduri şi munţi înalţi până la soare.

Vom sta pe stânci golaşe amândoi,
Privind păstorii cum dau fân la oi,
Pe lângă râuri repezi cu cascade
Şi păsări care cântă serenade.

Acolo-ţi voi întinde pat de roze
Şi-ţi voi culege multe tuberoze,
Din flori voi face haine felurite
Cu frunze mari de mirt împodobite;

Şi rochie din lâna cea mai pură
A unui miel, simpatică făptură;
Papuci frumoşi şi mândri la purtat,
Cu catarame mari, de-aur curat;

Cordon de paie împletite rar,
Agrafe de mărgean şi chihlimbar:
Şi dacă toate aceste-ţi vor plăcea,
Vino la mine, fii iubita mea.

Păstori flăcăi îţi vor cânta cu sete
În zori de Mai, cu gând să te desfete:
Şi dac-aşa găsi-vei împlinire,
Hai, stai cu mine, fii a mea iubire.

poezie de Christopher Marlowe, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!